Traficul ilicit sufocă încet, dar sigur, retailul tradițional

Mediul economic din țara noastră este puternic afectat de traficul ilicit de mărfuri, este principala concluzie a studiului “Percepția retailului tradițional asupra traficului ilicit de mărfuri din România” inițiat de Asociația ACTIV. Dintre subiecți, 55% sunt de părere că vânzările de mărfuri de contrabandă sau contrafăcute au contribuit la încetarea activității unor comercianți. În plus, 2 din 10 retaileri declară că cifra lor de afaceri ar fi dublă, dacă nu ar exista fenomenul traficului ilicit. Cercetarea sociologică a fost efectuată pe un eșantion de peste 700 de subiecți, reprezentanți ai agenților economici, și a fost realizată de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie în luna iulie 2018.

“Demersul de a evalua impactul traficului ilicit de mărfuri asupra mediului de retail a venit ca urmare a nevoii de conștientizare a gravității fenomenului. Sănătatea populației este direct amenințată de consumul de produse provenite din contrabandă și contrafacere. Dar nu este singura amenințare. Și economia suferă din acestă cauză. Peste 3 miliarde de Euro nu ajung anual la Bugetul de Stat, concomitent cu dispariția a zeci de mii de locuri de muncă. Cetățeni, agenți economici, instituții ale statului, suntem toți responsabili pentru îndreptarea situației.
În acest context, Asociația ACTIV a reușit să deschidă punți de dialog cu toți actorii implicați în lupta împotriva traficului ilicit de mărfuri. La Botoșani, Satu Mare și Timișoara am convins parlamentarii tuturor partidelor politice să își asume semnarea unui Pact Local de Combatere a Traficului Ilicit, am adus subiectul pe masa de discuție din comisiile de Buget-Finanțe din Parlament, am organizat workshopuri cu reprezentanți ai Legislativului, Executivului, ai instituțiilor cu rol și atribuții în combaterea fenomenului, precum și cu reprezentanți ai principalelor industrii afectate.
În prezent, ne concentrăm eforturile pe latura preventivă printr-o campanie de educare și informare ce își propune să producă schimbarea atitudinii în privința acceptabilității sociale a fenomenului”, declară Daniel Mărăcineanu, Director General al Asociației ACTIV.

Cumpărarea de produse provenite din surse ilicite prezintă pe de o parte un risc major pentru sănătatea populației și, pe de alta parte, un impact direct în diminuarea vânzărilor din retailul tradițional. Această realitate i-a determinat pe 9 din 10 mici retaileri să afirme că produsele de contrabandă le afectează afacerea într-un mod negativ.

“Prețul mai scăzut al acestor produse, veniturile mici ale populației și lipsa de informare cu privire la riscurile asociate consumului sunt principalii factori care favorizează comercializarea mărfurilor de contrabandă și contrafăcute”, arată Dan Jurcan, director de cercetare în cadrul IRES și coordonator al acestui studiu.

Conform aceluiași studiului, Poliția de Frontieră, Poliția Română și Direcția Generală a Vămilor ocupă primele trei locuri în topul instituțiilor care ar trebui să se implice mai mult în combaterea traficului ilegal de mărfuri, urmate de Guvern, autorități locale și Parlament.

Aproape jumătate (43%) dintre respondenți spun că au auzit despre vânzarea produselor de contrabandă sau contrafăcute în propria localitate. Piețele, oboarele și magazinele unor comercianți sunt, în opinia lor, locurile în care se comercializează cel mai adesea produse de contrabandă sau contrafăcute. Categoriile de astfel de produse vândute în cea mai mare măsură sunt țigările (63%), urmate de băuturile alcoolice (32%), îmbrăcămintea și încălțămintea (31%), respectiv alimentele și produsele de curățenie (14%) fiecare. Acest lucru este deosebit de îngrijorător, deoarece cercetarea ne arată că alimentele, băuturile răcoritoare, țigările, băuturile alcoolice, produsele de curățenie și întreținere, îmbrăcămintea și încălțămintea sunt printre principalele produse a căror comercializare asigură supraviețuirea micului retail.

“Acest studiu oferă prima imagine clară a modului în care contrabanda macină toate afacerile corecte din România. Cu toate acestea, veștile proaste pentru operatorii economici care comercializează produse din tutun nu se termină aici. Până în mai 2019 sistemul de trasabilitate a produselor din tutun impus de către Uniunea Europeană trebuie să fie implementat pe tot lanțul de aprovizionare. Din păcate, până în acest moment, nu există nicio indicație a felului în care va arăta acest sistem, deoarece cadrul legislativ din România nu a fost creat. Există riscul ca, toți cei peste 70.000 de operatori economici care comercializează produse din tutun, să nu mai aibă timp suficient pentru a implementa sistemul de trasabilitate și astfel întreaga piață legală de țigarete să fie blocată, generând oportunități mari pieței ilicite”, declară Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice al British American Tobacco România,

“Comercianţii mici şi mijlocii sunt foarte afectaţi. Zilnic se închid magazine. Înseamnă: bani scoşi din ţară, distrugerea afacerilor de familie, sărăcirea producătorilor români, sabotarea produselor româneşti, dispariţia locurilor de muncă. Majoritatea micilor retaileri derulează activităţi economice corecte fiind conştienţi că afacerea, de regulă una de familie, este singura sursă de existenţă. Asociația noastră se va implica în combaterea traficului ilicit de mărfuri și sperăm ca statul să vină cu politici de sprijinire a comerțului tradițional”, spune Cora Muntean, Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR).

“Patronatul Investitorilor Autohtoni militează pentru un mediu economic și social sănătos, pentru concurență loială. Din datele privind dinamica pieței muncii din România în perioada 2016 – 2017, observăm că 30% dintre CIM aferente sectoarelor economice dominate de capitalul autohton, adică circa 800.000 din cele în jur de 2,65 milioane de locuri de muncă existente în acestor sectoare, se regăsesc în comerț. În acest context, menționăm că majoritatea joburilor nou create anul trecut în sectoarele unde capitalul autohton predomină, sunt expuse în fața unor fenomene precum traficul ilicit de mărfuri”, declară Andreea BUNEA, Director Executiv al Patronatului Investitorilor Autohtoni-PIAROM

Trei din cinci respondenți spun că ar reclama comercializarea produselor de contrabandă. Principalele trei motive pentru care unii respondenți ar reclama traficul ilegal de produse sunt dorința de a stopa fenomenul, faptul că vânzările proprii sunt afectate, respectiv faptul că acest fenomen este perceput ca unul nefiresc și incorect. Teama că s-ar putea afla cine a semnalat autorităților încălcarea legii este principala piedică în denunțul faptelor ilegale, conform afirmațiilor a 28% dintre respondenți. Acestui factor i se adaugă lipsa de interes pentru acțiunile altora (15%) și percepția că doar autoritățile sunt responsabile în combaterea fenomenului (8%).

Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” – primul ONG care s-a implicat în combaterea contrabandei și a traficului cu produse contrafăcute – sărbătorește un an de luptă activă împotriva traficului ilicit de mărfuri. Asociația a fost înființată în 2017 și are drept scop promovarea, sprijinirea, realizarea și coordonarea de activități care să contribuie la conștientizarea publicului și a autorităților cu privire la efectele negative ale acestui fenomen. În 2019, ACTIV va continua seria evenimentelor locale, campania educațională și va susține declararea prin lege a zilei de 21 aprilie, ca Ziua națională a luptei împotriva traficului ilicit de mărfuri.

Traficul ilicit de mărfuri – cauze, efecte, soluții – dezbatere la Parlamentul României

București, 19 aprilie 2018. Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” (ACTIV), singura organizație nonguvernamentală care luptă împotriva contrabandei și a produselor contrafăcute, a participat la dezbaterea: ”Traficul ilicit de mărfuri – cauze – efecte – soluții”, eveniment organizat de Comisiile reunite pentru Buget, Finanțe și Bănci din cadrul Parlamentului României.

La eveniment au fost prezenți deputați, senatori, membrii ai Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci din Parlamentul României, reprezentanți ai principalelor industrii afectate și reprezentanți ai instituțiilor de stat cu rol și atribuții în combaterea traficului ilicit de mărfuri. Aceștia au avut un dialog constructiv, menit să contribuie la o mai bună înțelegere a problemelor existente, a cauzelor acestui fenomen și au încercat să contureze soluții concrete care să ajute statul în combaterea acestui flagel.

Contrabanda și traficul cu produse contrafăcute prejudiciază anual bugetul de stat de încasări de ordinul miliardelor de euro și determină pierderea a câtorva zeci de mii de locuri de muncă anual, creând o competiție inegală între jucătorii corecți, plătitori de taxe, impozite, salarii și rețelele de criminalitate organizată implicate în traficul ilicit.

Prezent la dezbatere, Daniel Mărăcineanu, președintele Asociației ACTIV, a arătat următoarele: “Dorim să mulțumim membrilor comisiilor pentru această deosebită oportunitate de a ne susține poziția și implicarea activă în combaterea traficului ilicit de mărfuri. După cum am arătat încă din primul nostru an de existență, considerăm oportună continuarea dialogului între principalii actori implicați în combaterea traficului ilicit, în acest format: autorități, industrii afectate, societate civilă, prin constituirea unor grupuri de lucru care să se întrunească cu regularitate pentru a optimiza cadrul legislativ și pentru a propune orice alte măsuri necesare care să răspundă eficient provocărilor generate de rapidă dezvoltare a formelor moderne de comerț, cu precădere a comerțului electronic. Este foarte importantă dezvoltarea unor programe naționale de conștientizare și educare a populației în scopul prevenirii consumului de produse de contrabandă și contrafăcute, programe care să fie promovate inclusiv în unitățiile de învățământ. O altă soluție ar fi gândirea unor programe speciale de dezvoltare economică în zonele puternic afectate de traficul ilicit de mărfuri pentru a oferi o perspectivă viabilă locuitorilor din acele regiuni. De asemenea, este vitală adoptarea Strategiei Naționale de Combatere a Traficului Ilicit de Mărfuri, ca document strategic suport pentru pachetul de initiative și acțiuni care să contribuie la diminuarea acestui fenomen. Solicităm instituirea, prin inițiativă parlamentară, a “Zilei naționale a luptei împotriva traficului ilicit de mărfuri” ocazie cu care, anual, să poată fi evaluate instrumentele și politicile aflate la dispoziția instituțiilor de aplicare a legii și propuse măsurile ce se impun pentru îmbunătățirea activității“.

Ca o concluzie a celor discutate a reieșit faptul că permanenta conlucrare între autorități, principalele industrii afectate și reprezentanții societății civile reprezintă cheia succesului în combaterea traficului ilicit de mărfuri.

 

73% dintre români ar vota un politician care se implică în combaterea traficului ilicit

București, 30 ianuarie 2018. Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” (ACTIV) – primul ONG care s-a implicat activ în lupta împotriva traficului ilicit – îşi propune ca în 2018, în parteneriat cu instituţiile statului să participe la întocmirea unei strategii coerente şi eficiente de luptă împotriva contrabandei şi a traficului cu produse contrafăcute.

Asociația ACTIV pornește în realizarea acestei strategii de la studiul privind percepția românilor asupra traficului ilicit, studiu realizat în colaborare cu Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES. Realizat pe un eșantion naţional reprezentativ de 1.200 de persoane, studiul relevă faptul că 90% dintre români au o părere proastă despre contrabandă. Totodată, arată că aproape 20% dintre români ar cumpăra un produs de contrabandă datorită prețului mai mic.

Referitor la percepţia românilor în privinţa implicării autorităţilor de stat în combaterea fenomenului, se observă că Poliția Română (82%), Poliția de Frontieră (80%), Direcția Generală a Vămilor (75%), Serviciul Român de Informații (68%) sunt instituţiile creditate cu cele mai bune rezultate. La polul opus, aproape 2 din 3 români consideră că instituțiile politice precum Parlamentul, consiliile locale și Guvernul nu se implică suficient pentru a opri traficul ilicit.

Într-un număr extrem de mare, aproape 75% dintre respondenţi spun că ar vota un politician care ar avea o atitudine diferită și o activitate susținută în combaterea contrabandei.

Am pus această întrebare pentru oamenii politici, pe care dorim să îi avem parteneri în elaborarea strategiei de luptă împotriva traficului ilicit. Am vrut să vedem care este percepţia publicului vizavi de implicarea dânşilor în combaterea fenomenului. Şi la întrebarea dacă ar vota un politician care se implică activ în combaterea contrabandei, un procent de 73 % dintre cei care ne-au răspuns au spus că ar face-o. Cred că e un lucru de care oamenii politici ar trebui să profite având această informaţie, e clar că publicul conştientizează nevoia de implicare prin măsuri de natură legislativă”, spune Daniel Mărăcineanu, Director General Asociația ACTIV.

„Dacă îi întrebăm pe români care este impactul acestui fenomen asupra economiei, 94% dintre respondenţi identifică un impact negativ. Procentul scade la 89% când îi întrebăm despre impactul traficului ilicit asupra bugetului de stat. Marea problemă apare în momentul în care îi întrebăm în ce masură consideră că sunt afectaţi în mod direct de efectele contrabandei şi ale traficului cu produse contrafăcute. Procentul de persoane care conştientizează impactul fenomenului scade brusc de la 94% la 54%, practic doar 54% dintre români consideră că traficul ilicit în general îi afectează direct în mare masură. Aici este marea problemă, pentru că de fapt traficul ilicit ne afectează în mod direct pe noi toți. Sunt două categorii de riscuri: riscul direct al consumatorului în momentul în care apelează la astfel de produse, care îi pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală şi, riscul indirect care este determinat în primul rând de potenţiala pierdere a locului de muncă, pentru că aceste produse fac o concurenţă neloială agenţilor economici, şi doi la mână, cel mai mare impact, asupra bugetului de stat pentru că pierderile sunt de ordinul miliardelor de euro”, adaugă Daniel Mărăcineanu.

Aproximativ jumătate dintre subiecții cercetării (52%) spun că nu cunosc nicio acțiune de combatere a contrabandei, iar dintre cei care oferă un răspuns cu privire la acest subiect, cei mai mulți fac referire la acțiuni de rutină, precum controale, razii și verificări (23%).

Întrebați ce consideră că ar trebui făcut în mod special pentru ca nivelul contrabandei să scadă, românii declară că ar trebui: să sporească controalele și să se aplice măsuri mai drastice (22%), implicare mai activă a autorităților competente (15%), creșterea pedepselor (11%), punerea în aplicare a legilor și înăsprirea legilor (9%), creșterea nivelului de trai (6%).

Însă îngrijorător este faptul că doar 1% dintre români spun că ar trebui denunțate faptele de contrabandă, ceea ce demonstrează încă o dată că spiritul civic al românilor este încă foarte scăzut.