Bucuresti, 2 octombrie 2018. Mediul economic din țara noastră este puternic afectat de traficul ilicit de mărfuri, este principala concluzie a studiului “Percepția retailului tradițional asupra traficului ilicit de mărfuri din România” inițiat de Asociația ACTIV. Dintre subiecți, 55% sunt de părere că vânzările de mărfuri de contrabandă sau contrafăcute au contribuit la încetarea activității unor comercianți. În plus, 2 din 10 retaileri declară că cifra lor de afaceri ar fi dublă, dacă nu ar exista fenomenul traficului ilicit. Cercetarea sociologică a fost efectuată pe un eșantion de peste 700 de subiecți, reprezentanți ai agenților economici, și a fost realizată de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie în luna iulie 2018. “Demersul de a evalua impactul traficului ilicit de mărfuri asupra mediului de retail a venit ca urmare a nevoii de conștientizare a gravității fenomenului. Sănătatea populației este direct amenințată de consumul de produse provenite din contrabandă și contrafacere. Dar nu este singura amenințare. Și economia suferă din acestă cauză. Peste 3 miliarde de Euro nu ajung anual la Bugetul de Stat, concomitent cu dispariția a zeci de mii de locuri de muncă. Cetățeni, agenți economici, instituții ale statului, suntem toți responsabili pentru îndreptarea situației. În acest context, Asociația ACTIV a reușit să deschidă punți de dialog cu toți actorii implicați în lupta împotriva traficului ilicit de mărfuri. La Botoșani, Satu Mare și Timișoara am convins parlamentarii tuturor partidelor politice să își asume semnarea unui Pact Local de Combatere a Traficului Ilicit, am adus subiectul pe masa de discuție din comisiile de Buget-Finanțe din Parlament, am organizat workshopuri cu reprezentanți ai Legislativului, Executivului, ai instituțiilor cu rol și atribuții în combaterea fenomenului, precum și cu reprezentanți ai principalelor industrii afectate.  În prezent, ne concentrăm eforturile pe latura preventivă printr-o campanie de educare și informare ce își propune să producă schimbarea atitudinii în privința acceptabilității sociale a fenomenului”, declară Daniel Mărăcineanu, Director General al Asociației ACTIV. Cumpărarea de produse provenite din surse ilicite prezintă pe de o parte un risc major pentru sănătatea populației și, pe de alta parte, un impact direct în diminuarea vânzărilor din retailul tradițional. Această realitate i-a determinat pe 9 din 10 mici retaileri să afirme că produsele de contrabandă le afectează afacerea într-un mod negativ. “Prețul mai scăzut al acestor produse, veniturile mici ale populației și lipsa de informare cu privire la riscurile asociate consumului sunt principalii factori care favorizează comercializarea mărfurilor de contrabandă și contrafăcute”, arată Dan Jurcan, director de cercetare în cadrul IRES și coordonator al acestui studiu. Conform aceluiași studiului, Poliția de Frontieră, Poliția Română și Direcția Generală a Vămilor ocupă primele trei locuri în topul instituțiilor care ar trebui să se implice mai mult în combaterea traficului ilegal de mărfuri, urmate de Guvern, autorități locale și Parlament. Aproape jumătate (43%) dintre respondenți spun că au auzit despre vânzarea produselor de contrabandă sau contrafăcute în propria localitate. Piețele, oboarele și magazinele unor comercianți sunt, în opinia lor, locurile în care se comercializează cel mai adesea produse de contrabandă sau contrafăcute. Categoriile de astfel de produse vândute în cea mai mare măsură sunt țigările (63%), urmate de băuturile alcoolice (32%), îmbrăcămintea și încălțămintea (31%), respectiv alimentele și produsele de curățenie (14%). Acest lucru este deosebit de îngrijorător, deoarece cercetarea ne arată că alimentele, băuturile răcoritoare, țigările, băuturile alcoolice, produsele de curățenie și întreținere, îmbrăcămintea și încălțămintea sunt printre principalele produse a căror comercializare asigură supraviețuirea micului retail. “Acest studiu oferă prima imagine clară a modului în care contrabanda macină toate afacerile corecte din România. Cu toate acestea, veștile proaste pentru operatorii economici care comercializează produse din tutun nu se termină aici. Până în mai 2019 sistemul de trasabilitate a produselor din tutun impus de către Uniunea Europeană trebuie să fie implementat pe tot lanțul de aprovizionare. Din păcate, până în acest moment, nu există nicio indicație a felului în care va arăta acest sistem, deoarece cadrul legislativ din România nu a fost creat. Există riscul ca, toți cei peste 70.000 de operatori economici care comercializează produse din tutun, să nu mai aibă timp suficient pentru a implementa sistemul de trasabilitate și astfel întreaga piață legală de țigarete să fie blocată, generând oportunități mari pieței ilicite”, declară Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice al British American Tobacco România, “Comercianţii mici şi mijlocii sunt foarte afectaţi. Zilnic se închid magazine. Înseamnă: bani scoşi din ţară, distrugerea afacerilor de familie, sărăcirea producătorilor români, sabotarea produselor româneşti, dispariţia locurilor de muncă. Majoritatea micilor retaileri derulează activităţi economice corecte fiind conştienţi că afacerea, de regulă una de familie, este singura sursă de existenţă. Asociația noastră se va implica în combaterea traficului ilicit de mărfuri și sperăm ca statul să vină cu politici de sprijinire a comerțului tradițional”, spune Cora Muntean, Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR). “Patronatul Investitorilor Autohtoni militează pentru un mediu economic și social sănătos, pentru concurență loială. Din datele privind dinamica pieței muncii din România în perioada 2016 – 2017, observăm că 30% dintre CIM aferente sectoarelor economice dominate de capitalul autohton, adică circa 800.000 din cele în jur de 2,65 milioane de locuri de muncă existente în acestor sectoare, se regăsesc în comerț. În acest context, menționăm că majoritatea joburilor nou create anul trecut în sectoarele unde capitalul autohton predomină, sunt expuse în fața unor fenomene precum traficul ilicit de mărfuri”, declară Andreea BUNEA, Director Executiv al Patronatului Investitorilor Autohtoni-PIAROM Trei din cinci respondenți spun că ar reclama comercializarea produselor de contrabandă. Principalele trei motive pentru care unii respondenți ar reclama traficul ilegal de produse sunt dorința de a stopa fenomenul, faptul că vânzările proprii sunt afectate, respectiv faptul că acest fenomen este perceput ca unul nefiresc și incorect. Teama că s-ar putea afla cine a semnalat autorităților încălcarea legii este principala piedică în denunțul faptelor ilegale, conform afirmațiilor a 28% dintre respondenți. Acestui factor i se adaugă lipsa de interes pentru acțiunile altora (15%) și percepția că doar autoritățile sunt responsabile în combaterea fenomenului (8%). Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” – primul ONG care s-a

București, 19 aprilie 2018. Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” (ACTIV), singura organizație nonguvernamentală care luptă împotriva contrabandei și a produselor contrafăcute, a participat la dezbaterea: ”Traficul ilicit de mărfuri – cauze – efecte – soluții”, eveniment organizat de Comisiile reunite pentru Buget, Finanțe și Bănci din cadrul Parlamentului României. La eveniment au fost prezenți deputați, senatori, membrii ai Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci din Parlamentul României, reprezentanți ai principalelor industrii afectate și reprezentanți ai instituțiilor de stat cu rol și atribuții în combaterea traficului ilicit de mărfuri. Aceștia au avut un dialog constructiv, menit să contribuie la o mai bună înțelegere a problemelor existente, a cauzelor acestui fenomen și au încercat să contureze soluții concrete care să ajute statul în combaterea acestui flagel. Contrabanda și traficul cu produse contrafăcute prejudiciază anual bugetul de stat de încasări de ordinul miliardelor de euro și determină pierderea a câtorva zeci de mii de locuri de muncă anual, creând o competiție inegală între jucătorii corecți, plătitori de taxe, impozite, salarii și rețelele de criminalitate organizată implicate în traficul ilicit. Prezent la dezbatere, Daniel Mărăcineanu, președintele Asociației ACTIV, a arătat următoarele: “Dorim să mulțumim membrilor comisiilor pentru această deosebită oportunitate de a ne susține poziția și implicarea activă în combaterea traficului ilicit de mărfuri. După cum am arătat încă din primul nostru an de existență, considerăm oportună continuarea dialogului între principalii actori implicați în combaterea traficului ilicit, în acest format: autorități, industrii afectate, societate civilă, prin constituirea unor grupuri de lucru care să se întrunească cu regularitate pentru a optimiza cadrul legislativ și pentru a propune orice alte măsuri necesare care să răspundă eficient provocărilor generate de rapidă dezvoltare a formelor moderne de comerț, cu precădere a comerțului electronic. Este foarte importantă dezvoltarea unor programe naționale de conștientizare și educare a populației în scopul prevenirii consumului de produse de contrabandă și contrafăcute, programe care să fie promovate inclusiv în unitățiile de învățământ. O altă soluție ar fi gândirea unor programe speciale de dezvoltare economică în zonele puternic afectate de traficul ilicit de mărfuri pentru a oferi o perspectivă viabilă locuitorilor din acele regiuni. De asemenea, este vitală adoptarea Strategiei Naționale de Combatere a Traficului Ilicit de Mărfuri, ca document strategic suport pentru pachetul de initiative și acțiuni care să contribuie la diminuarea acestui fenomen. Solicităm instituirea, prin inițiativă parlamentară, a “Zilei naționale a luptei împotriva traficului ilicit de mărfuri” ocazie cu care, anual, să poată fi evaluate instrumentele și politicile aflate la dispoziția instituțiilor de aplicare a legii și propuse măsurile ce se impun pentru îmbunătățirea activității“. Ca o concluzie a celor discutate a reieșit faptul că permanenta conlucrare între autorități, principalele industrii afectate și reprezentanții societății civile reprezintă cheia succesului în combaterea traficului ilicit de mărfuri.

Timișoara, 16 noiembrie 2017. Reprezentanții partidelor politice parlamentare din județul Timiș au semnat Pactul local pentru combaterea traficului ilicit, propus de către Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” (ACTIV). Ceremonia de semnare a avut loc în cadrul dezbaterii cu tema “ACTIV în lupta împotriva contrabandei“ organizată de către Asociația ACTIV. Workshopul a fost organizat de ACTIV în colaborare cu Consiliul Județean, Prefectura și Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș și au participat și reprezentanți ai companiilor afectate de trafic ilicit de mărfuri. “După Satu Mare și Botoșani, ne bucură faptul că reprezentanții comunității din Timiș au acceptat să semneze Pactul pentru combaterea traficului ilicit. Vrem ca prin eforturile noastre comune de reducere a traficului ilicit să asigurăm un mediu economic corect și echitabil pentru dezvoltarea județului. Acest lucru se poate întâmpla doar prin colaborarea dintre autoritățile statului, consumatori, mediul economic local și organizațiile nonguvernamentale. Vom folosi toate pârghiile legale în scopul combaterii traficului ilicit pentru a-i reduce efectele negative în planul stabilității economice, al bunăstării sociale, al sănătății și siguranței publice. Ne dorim să aflăm problemele cu care se confruntă comunitățile, să discutăm cu autoritățile și cu toți cei afectați de traficul ilicit de mărfuri, să vedem ce măsuri se pot lua și la sfârșitul anului să prezentăm în Parlamentul României principiile directoare ale unei Strategii Naționale de luptă împotriva contrabandei”, spune Daniel Mărăcineanu, Director General al Asociației ACTIV. Am constatat că traficul ilicit este favorizat în special de lipsa de înțelegere a repercusiunilor pe care acest fenomen le generează în mod direct și indirect asupra cetățenilor. “Traficul ilicit este un fenomen cu impact negativ asupra stabilității economice, a bunăstării sociale, a sănătății și siguranței publice. El apare și ca o consecință a lipsei de educație a consumatorului cu privire la riscurile la care se expune prin achiziționarea de produse de contrabandă sau contrafăcute. Instituțiile statului fac tot posibilul să combată acest fenomen dar, fară sprijinul societății civile și fără colaborarea cu industriile cele mai afectate, lupta va fi foarte grea, dacă nu chiar imposibilă. Am acceptat să colaborăm cu Asociația ACTIV, considerând acest demers unul legitim și în folosul cetățenilor. Orice demers care sprijină autoritățile în lupta cu traficul ilicit este binevenit și un pas în plus în combaterea acestui adevărat flagel”, spune Doamna Eva Georgeta Andreaș, Prefect Timiș. Pentru a lupta eficient împotriva acestui fenomen avem nevoie de o Strategie Națională de Combatere a Traficului Ilicit. Un asemenea document poate fi elaborat și aprobat numai după consultarea prealabilă a tuturor factorilor interesați, și ne referim aici atât la autoritățiile publice centrale și  locale, dar și la consumatori și agentii economici grupați în jurul industriilor afectate. “Contrabanda și traficul cu produse contrafăcute constituie provocări majore la adresa siguranței consumatorului, a stabilității mediului de business legitim, a climatului de siguranță și protecție a cetățeanului. Aceste fenomene trebuie eradicate sau reduse ca intensitate, deoarece rețelele de criminalitate organizață prosperă de pe urma traficului ilicit, iar principalul perdant este bugetul statului, buget privat de importante sume de bani, de ordinul miliardelor de euro, bani care pot fi folosiți în realizarea de proiecte de infrastructură, sănătate, educație. Am sprijinit și voi sprijini și pe viitor proiecte ale societății civile care să ajute locuitorii județului în a avea un trai mai bun și mai sigur”, spune Domnul Călin Ionel Dobra, Preșdinte al Consiliului Județean Timiș. În lunia iulie, Asociația ACTIV a realizat în colaborare cu Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, un studiu de piață cu privire la percepția românilor asupra traficului ilicit. Studiul, realizat pe un eșantion naţional reprezentativ de 1.200 de persoane, relevă faptul că 90% dintre români au o părere proastă despre contrabandă. Totodată, studiul arată că aproape 20% dintre români ar cumpăra un produs de contrabandă datorită prețului mai mic. Contrabanda este un fenomen extrem de răspândit în societatea românească, românii având acces facil la bunuri pentru care statul nu încasează nicio taxă. Conform studiului citat, ţigările sunt considerate principalul produs de contrabandă din România (97% dintre respondenți). Pe locul doi sunt bunurile contrafăcute (îmbrăcăminte, cosmetice, electronice, electrocasnice – 93%), urmate de droguri 89%, alcool 82% și medicamente 75%. Referitor la accesul publicului larg la produsele de contrabandă, podiumul e ocupat de aceleași trei categorii de produse: 67% dintre respondenți confirmă că s-au întâlnit cu bunuri contrafăcute, 63% spun că au avut acces la țigări de contrabandă, 33% dintre intervievaţi declară că au întâlnit alcool de contrabandă, iar 19% că au avut contact cu medicamente de contrabandă. Același studiu arată că fenomenul de contrabandă este unul tolerat la nivelul societății românești. Cei care exclud cumpărarea produselor de contrabandă invocă nesiguranța legată de calitatea produselor (două treimi) și nu ilegalitatea sau imoralitatea acțiunii (doar 17%). Dintre cei care ar cumpăra produse de contrabandă, aproape 75% își justifica acțiunea prin prisma prețului de achiziție mai mic. În proporție covârșitoare, cei intervievați consideră că traficul ilicit este favorizat de: nivelul scăzut de trai – 94%, dezinteresul politicienilor – 89%, corupția – 86% și diferențele de preț față de alte țări – 85%. Aproape 2 din 3 români consideră că instituțiile politice precum autoritățile locale, Parlamentul și Guvernul nu se implică pentru a opri traficul ilicit și spun, într-un număr și mai mare, că ar vota un politician care ar avea o atitudine diferită și o activitate susținută în combaterea contrabandei. Deși 94% dintre respondenți conștientizează efectul negativ al contrabandei asupra economiei românești, iar 89% dintre cei chestionaţi sunt conștienți de impactul negativ asupra bugetului de stat, doar 54% dintre ei consideră că acest fenomen le afectează în mod semificativ nivelul de trai. Aproximativ jumătate dintre subiecții cercetării (52%) spun că nu cunosc acțiuni de combatere a contrabandei, iar dintre cei care oferă un răspuns cu privire la acest subiect, cei mai mulți fac referire la acțiunile de control, razii și verificări (23%).  

Noiembrie 2017. Reprezentanții partidelor politice parlamentare din județul Botoșani au semnat Pactul local pentru combaterea traficului ilicit, propus de către Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” (ACTIV). Ceremonia de semnare a avut loc în cadrul dezbaterii cu tema “ACTIV în lupta împotriva contrabandei“ organizată de către Asociația ACTIV. În luna octombrie Asociația ACTIV a semnat primul pact local cu reprezentanții partidelor politice din Satu Mare. “Ne bucură faptul că reprezentanții comunității din Botoșani au acceptat să semneze Pactul pentru combaterea traficului ilicit. Vrem ca prin eforturile noastre comune de reducere a traficului ilicit să asigurăm un mediu economic corect și echitabil pentru dezvoltarea județului. Acest lucru se poate întâmpla doar prin colaborarea dintre autoritățile statului, consumatori, mediul economic local și organizațiile nonguvernamentale. Vom folosi toate pârghiile legale în scopul combaterii traficului ilicit pentru a-i reduce efectele negative în planul stabilității economice, al bunăstării sociale, al sănătății și siguranței publice. Ne dorim să aflăm problemele cu care se confruntă comunitățile, să discutăm cu autoritățile și cu toți cei afectați de traficul ilicit de mărfuri, să vedem ce măsuri se pot lua și la sfârșitul anului să prezentăm în Parlamentul României principiile directoare ale unei Strategii Naționale de luptă împotriva contrabandei”, spune Daniel Mărăcineanu, Director General al Asociației ACTIV. Am constatat că traficul ilicit este favorizat în special de lipsa de înțelegere a repercusiunilor pe care acest fenomen le generează în mod direct și indirect asupra cetățenilor. Pentru a lupta eficient împotriva acestui fenomen avem nevoie de o Strategie Națională de Combatere a Traficului Ilicit. Un asemenea document poate fi elaborat și aprobat numai după consultarea prealabilă a tuturor factorilor interesați, și ne referim aici atât la autoritățiile publice centrale și  locale, dar și la consumatori și agentii economici grupați în jurul industriilor afectate. Conform analizelor de piață referitoare la contrabandă, coroborat cu rezultatele obținute de autorități în combaterea acestiu fenomen, regiunea de Nord Est este o zonă extrem de expusă atât din punctul de vedere al consumului, cât și al tranzitului de produse. În lunia iulie, Asociația ACTIV a realizat în colaborare cu Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, un studiu de piață cu privire la percepția românilor asupra traficului ilicit. Studiul, realizat pe un eșantion naţional reprezentativ de 1.200 de persoane, relevă faptul că 90% dintre români au o părere proastă despre contrabandă. Totodată, studiul arată că aproape 20% dintre români ar cumpăra un produs de contrabandă datorită prețului mai mic. Contrabanda este un fenomen extrem de răspândit în societatea românească, românii având acces facil la bunuri pentru care statul nu încasează nicio taxă. Conform studiului citat, ţigările sunt considerate principalul produs de contrabandă din România (97% dintre respondenți). Pe locul doi sunt bunurile contrafăcute (îmbrăcăminte, cosmetice, electronice, electrocasnice – 93%), urmate de droguri 89%, alcool 82% și medicamente 75%. Referitor la accesul publicului larg la produsele de contrabandă, podiumul e ocupat de aceleași trei categorii de produse: 67% dintre respondenți confirmă că s-au întâlnit cu bunuri contrafăcute, 63% spun că au avut acces la țigări de contrabandă, 33% dintre intervievaţi declară că au întâlnit alcool de contrabandă, iar 19% că au avut contact cu medicamente de contrabandă. Același studiu arată că fenomenul de contrabandă este unul tolerat la nivelul societății românești. Cei care exclud cumpărarea produselor de contrabandă invocă nesiguranța legată de calitatea produselor (două treimi) și nu ilegalitatea sau imoralitatea acțiunii (doar 17%). Dintre cei care ar cumpăra produse de contrabandă, aproape 75% își justifica acțiunea prin prisma prețului de achiziție mai mic. În proporție covârșitoare, cei intervievați consideră că traficul ilicit este favorizat de: nivelul scăzut de trai – 94%, dezinteresul politicienilor – 89%, corupția – 86% și diferențele de preț față de alte țări – 85%. Aproape 2 din 3 români consideră că instituțiile politice precum autoritățile locale, Parlamentul și Guvernul nu se implică pentru a opri traficul ilicit și spun, într-un număr și mai mare, că ar vota un politician care ar avea o atitudine diferită și o activitate susținută în combaterea contrabandei. Deși 94% dintre respondenți conștientizează efectul negativ al contrabandei asupra economiei românești, iar 89% dintre cei chestionaţi sunt conștienți de impactul negativ asupra bugetului de stat, doar 54% dintre ei consideră că acest fenomen le afectează în mod semificativ nivelul de trai. Aproximativ jumătate dintre subiecții cercetării (52%) spun că nu cunosc acțiuni de combatere a contrabandei, iar dintre cei care oferă un răspuns cu privire la acest subiect, cei mai mulți fac referire la acțiunile de control, razii și verificări (23%).

Satu Mare, 19 octombrie 2017. Parlamentarii PSD, PNL și UDMR, și reprezentanți ai autorităților publice din județ au semnat astăzi Pactul local pentru combaterea traficului ilicit, propus de către Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” (ACTIV). Ceremonia de semnare a avut loc la finalul dezbaterii pe tema contrabandei și a traficului cu produse contrafăcute organizată de către ACTIV în colaborare cu Prefectura Satu Mare. La dezbatere au participat și reprezentanți ai companiilor afectate de trafic ilicit, precum și invitați din partea presei locale. Asociația ACTIV promovează, sprijină, realizează și coordonează activități care contribuie la conștientizarea efectelor negative ale traficului ilicit de mărfuri, în rândul publicului și al autorităților. ACTIV își propune să fie liantul între stat, consumatori și producătorii de mărfuri afectați de acest fenomen. “Ne onorează și în același timp ne bucură faptul că reprezentanții comunității din Satu Mare au acceptat să semneze Pactul pentru combaterea traficului ilicit. Vrem ca prin eforturile noastre comune de reducere a traficului ilicit să asigurăm un mediu economic corect și echitabil pentru dezvoltarea județului. Acest lucru se poate întâmpla doar prin colaborarea dintre autoritățile statului, consumatori, mediul economic local și organizațiile nonguvernamentale. Vom folosi toate pârghiile legale în scopul combaterii traficului ilicit pentru a-i reduce efectele negative în planul stabilității economice, al bunăstării sociale, al sănătății și siguranței publice”, spune Daniel Mărăcineanu, Director General al Asociației ACTIV. Evenimentul din Satu Mare este primul dintr-o serie pe care Asociația ACTIV își propune să le organizeze în zonele cele mai afectate de fenomenul contrabandei. Conform analizelor de piață referitoare la contrabandă, coroborat cu rezultatele obținute de autorități în combaterea acestiu fenomen, regiuna de Nord Vest este o zonă extrem de expusă atât din punctul de vedere al consumului, cât și al tranzitului de produse.  ”Ne dorim să aflăm problemele cu care se confruntă comunitățile, să discutăm cu autoritățile și cu toți cei afectați de traficul illicit de mărfuri, să vedem ce măsuri se pot lua și la sfârșitul anului să prezentăm în Parlamentul României principiile directoare ale unei Strategii Naționale de luptă împotriva contrabandei”, a adăugat Daniel Mărăcineanu, Director General al Asociației ACTIV. În luna iulie a acestui an, asociația ACTIV a realizat în colaborare cu Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES un studiu de piață cu privire la percepția românilor asupra traficului ilicit. Studiul, efectuat pe un eșantion naţional reprezentativ de 1.200 de persoane, relevă faptul că traficul ilicit este un fenomen larg răspândit în societatea românească, fiind favorizat de nivelul scăzut de trai – 94%, dezinteresul politicienilor – 89%, corupție – 86% și diferențele de preț față de alte țări – 85%. Conform aceluiași studiu, din cei 65% dintre românii care exclud ferm achiziția bunurilor de contrabandă, peste două treimi își justifică decizia prin teama că produsele de contrabandă nu îndeplinesc standardele de calitate necesare. Doi din trei români consideră că instituțiile politice precum autoritățile locale, Parlamentul și Guvernul nu se implică pentru a opri traficul ilicit și spun, într-un număr și mai mare, că ar vota un politician care ar avea o atitudine diferită și o activitate susținută în combaterea contrabandei. Aproximativ jumătate dintre subiecții cercetării (52%) spun că nu cunosc acțiuni de combatere a contrabandei, iar dintre cei care oferă un răspuns cu privire la acest subiect, cei mai mulți fac referire la acțiunile de control, razii și verificări (23%).